Antigenele microbiene si rolul lor in diagnosticul infectiilor
Antigenul (Ag) este o structură moleculară recunoscută de organism ca fiind de origine străină.
05 Mai 2013
11:04
Identificând agresiunea, organismul va declanșa mecanismele de apărare care includ sinteza de anticorpi specifici (Ac) cu rol de a îndeparta Ag.
După originea lor, antigenele sunt clasificate în mai multe categorii: antigene virale, antigene bacteriene, antigene parazitare și antigene celulare.
Detecția lor se pot realiza cu ajutorul unor teste ce au la bază metodele: latexaglutinare, imunocromatografie, imunochimie. Astfel se poate realiza o depistare rapidă a unei infecţii.
În sânge pot fi detectate antigene virale; cel mai utilizat marker viral serologic este Ag. HBs denumit şi Ag. Australia. Detectarea lui în ser indică infecţia cu virusul hepatitei B (VHB) şi ajută la diagnosticarea infecţiei acute sau cronice.
Direct din exsudatul faringian se poate determina rapid Ag. specific Streptococului β-hemolitic de grup A; această metoda suplinește cultura bacteriană clasică care durează 24 – 48 ore. Depistarea precoce permite instituirea tratamentului corect și la timp, prevenind apariţia unor complicaţii grave cum ar fi reumatismul articular acut și glomerulonefrita acută poststreptococică.
Alte probe biologice din care se pot determina antigene sunt secreţia urogenitală şi coprocultură.
Din secreţia urogenitală se pot determina Ag ale unor bacterii greu cultivabile (Neisseria gonorrhoeae (gonococ), Ag. Chlamydia, Ag. Mycoplasma hominis, Ag.Ureaplasma urealyticum); acestea sunt frecvent implicate în patologia uro-genitală atât la femei cât și la bărbați. Astfel de bacterii pot fi implicate atât în boli cu tramisie sexuală, cât și în sterilitate secundară.
Din materiile fecale se pot determina antigene parazitare (Ag. Giardia lamblia); testarea este utilă deoarece poate detecta și chisturi distruse ale parazitului, situație în care examenul coproparazitologic clasic este negativ.
Pentru diagnosticul și monitortizarea postterapeutică a infecției gastrice cu Helicobacter pylori (bacterie care în timp poate produce gastrită, ulcer gastric și chiar cancer gastric), se poate detecta Ag. Helicobacter pylori din materiile fecale.
De asemenea, în enterocolite infecțioase, atunci când este exclusă etiologia bacteriană a infecției (Salmonella sp, Shigella sp, E.coli patogen), se pot identifica virusurile responsabile cu ajutorul testelor rapide imunocromatografice (Ag. Rotavirus/Adenovirus).
Cele mai importante antigene celulare în transfuziile de sânge sunt cele aparținând sistemului ABO şi Rh. Antigenele sistemului Rh sunt transmise ereditar, 85% din populaţie fiind Rh+.
Există teste care detectează antigene specifice tumorale, așa cum este cazul Antigenului prostatic specific (PSA), marker util în diagnosticul cancerului de prostată.
Așadar, alături de testele clasice de microbiologie, testele imunologice pot contribui rapid la detecția unor infecții din organism.
Raluca Cabău
Ioana Cicalău
