Interviu cu Chef Tiberius, despre pasiunea pentru gătit și dragul de muncă

Interviu cu un om între oameni. Un profesionist dedicat și pasionat de meseria sa. Un interviu ca o lecție de viață. 

25 Aprilie 2021

12:15

Chef Tiberius în sus, Chef Tiberius în jos, Chef Tiberius peste tot! Lăsând gluma la o parte, Chef Tiberius este un priceput într-ale bucătăriei, dar și o fire plăcută, care te surprinde prin diversitatea lui ca om. Știe găti, dar știe și vorbi, după cum frumos zice „am un har de a preda, de a învăța oamenii să gătească”. 

Le are, dar toate acestea pentru că și-a permis să se dezvolte, să nu stea în zona de confort, să își depășească limitele. Haideți să cunoaștem un om de la care, cu siguranță, avem de învățat. 

Trecem la fapte și te întrebăm de cât timp gătești?

Gătesc cu pasiune de mic copil, îmi plăcea foarte mult să fiu în preajma mamei mele. 

A fost visul tău să ajungi să bucătărie?

Nu, nu a fost un vis. Visul meu a fost să ajung sportiv de performanță. Cu bucătăria mare, adevărată, m-am întâlnit la 19 ani când am fost Vânător de Munte în cadrul armatei. 

Sunt momente de stagnare, de plafornare, de cădere în viața unui bucătar?

Da, desigur. Această meserie nu are limite, încontinuu apar noi trend-uri de gătire sau stiluri de preparare a alimentelor.

Cum ai reușit tu să treci peste ele? Ce anume e de făcut în acele momente?

Am reușit datorită pasiunii pe care o am pentru această meserie. Am părăsit țara de tânăr și am explorat foarte multe bucătării. Am reușit să lucrez și într-un lanț hotelier de renume internațional, și pe vas de croazieră.

Îmi amintesc de sutele de foi A4 unde erau notate, de fiecare dată, rețetele, observațiile importante ale rețetelor, dar și modul de preparare a unor delicii fantastice.

Știm că în bucătărie e multă muncă și multe mirosuri. Care e satisfacția acestei meserii?

Pentru mine personal cea mai mare este satisfacția clientului mulțumit. În fiecare meserie sunt greutăți, dar totuși în gastronomie există acea pasiune cu care tai, frămânți, învârți, guști, miroși, feliezi și, nu în ultimul rând, prezinți capodopera de artă pe o farfurie caldă. 

Azi foarte mulți adoptă titlul de „chef”. De la emisiunile TV, până la pasionați, amatori, mai toți se intitulează „chef”. Ce înseamnă a fi „chef” pentru tine?

A fi „Chef” pentru mine înseamnă a fi lector, a fi un lider alături de oamenii de lângă el. Care îndrumă, susține și coordonează o întreagă echipă spre cel mai înalt succes al restaurantului. 

Meseria e brățară de aur, dar mulți aleg să meargă la facultate chiar dacă nu au perspectiva unui loc de muncă. Prea puțini aleg domeniul școlilor profesionale. Nu beneficiază ele de un marketing bun, dar tu de ce ai recomanda unei persoane tinere să urmeze o astfel de direcție?

Nu aș dori să o recomand tuturor. Mă adresez acelor tineri care doresc să își asume niște greutăți, pentru cei care știu să fie responsabili, să fie flexibili și să își dedice toată pasiunea acestei meserii în care  trebuie să înveți încontinuu, trebuie să fii cu detaliile culinare la zi, trebuie să îți susții colegii și să îți asumi responsabilitate pentru mâncarea pe care o pregatesti!

Vorbind tot de meserii, se zice că meseria se fură nu (neapărat) se învață. Așa e? Ne poți explica ce vrea să ne spună vorba din popor?

Aici trebuie să te contrazic. Aceasta mentalitate de a „fura”  meseria mi s-a șters din cap în clipa în care am ajuns, la 23 de ani, în primul restaurant de 250 persoane „a la carte”, unde bucătarul șef, după ce am dat proba de lucru, m-a oprit și mi-a zis:

• Acum tragem o linie, uiți tot ce ai învățat până acum și începem de la zero.

Din clipa următoare, bucătarul șef a lucrat alături de mine cot la cot, am fost învățat trucurile  preparatelor, ale ingredientelor, ierburilor aromate, rădăcinoaselor, ale tipurilor și tăieturilor de carne. Mi s-au oferit toate informațiile pe care acum le împărtășesc fără rușine tuturor persoanelor aflate sub conducerea mea.

Te-am văzut în diverse bucătării ale restaurantelor din oraș, dar și că ai propriul „studio de gătit”. Cum reușești să împaci ambele direcții? 

Ușor, cu o organizare managerială proprie foarte bună mă pot dedica cu ușurință. 

Ce faci propriu-zis pentru restaurante? 

Începând din 2015 mi-am propus să ofer servicii de consultanță culinară prin pregătirea unor meniuri autentice, fac training pentru personalul din bucătărie, implementez sistemul HACCP practic și predau ore de igienă alimentară.

Îmi spuneai că ai reușit să amenajezi și „Food Studio by Chef Tiberius”. Despre ce e vorba, mai concret?

În cadrul acestui studio organizez cursuri de gătit pentru gospodine, amatori și pasionați de gastronomie. Totodată, organizez și Team Cooking Building-uri pentru corporații.

Aș dori să ne scrii, deoarece suntem câțiva, poate, în necunoștință de cauză, ce e un „Home Restaurant”. Am văzut în serviciile tale că asiguri și așa ceva. 

Conceptul de „home restaurant” este foarte popular în străinătate și a fost foarte bine primit de către oameni. Ideea acestui tip de restaurant a plecat din Cuba, când Fidel Castro a interzis afacerile private, iar restaurantele au fost închise. În momentul acela, unii proprietari de restaurante au început să-și invite clienții acasă ca să le poată servi mâncare. Folosind această idee originală și exclusivistă, Food Studio & Home Restaurant by Chef Tiberius oferă și asigură delicii culinare memorabile în compania persoanelor alese special de către fiecare client.

Și de ce și cursuri de gătit? Nu știu oamenii să gătească sau cum să gătească ingredientele?

Cursurile de gătit au farmecul lor. În aceste cursuri fiecare persoană se relaxează, lucrăm zâmbind. Oamenii învață foarte multe în aceste cursuri, asocierea cărnurilor cu legumele, prepararea pastelor proaspete, frământarea paini, noile tehnici de vidare a legumelor, deserturi speciale și, nu în ultimul rând, o mare varietate de condimente, dar mai ales din ce să preparăm mâncarea astfel încât să fie în folosul sănătății noastre.

După atâta activitate profesională, mai rămâne loc și pentru omul Tiberius? 

Da, rămane, deoarece îmi place foarte mult să fac sport, să fiu în aer liber și să citesc.

Care sunt momentele, lucrurile care te fac să ai mulțumire în inimă?

Sunt un om sensibil, îmi place să ajut oamenii, iar dacă sunt iubit, apreciat, inima îmi este mulțumită. 

Înainte de final, imaginar, te trimitem în vacanță. Unde ți-ar plăcea să ajungi, să vizitezi, să cunoști și de ce?

Dacă aș putea să aleg, deși este foarte departe, aș dori să vizitez India, o țară cu mii de mirodenii și condimente. 

Finalul îl dăruim culorii tale preferate. Care este și ce simbolizează culoarea preferată pentru tine?

Culoarea mea preferată este culoarea ochilor mei. Albastru. Este culoarea considerată cel mai adesea simbolul a tot ce este legat de spiritualitate. Specialiști îl asociază cu „relaxarea spirituală”, cu un mod de viață liniștit, ușor și cumpănit”. Este culoarea Cerului. 

Ioana Mădălina Ștefănică