fbpx

Sarcina si Sindromul TORCH. Posibilitati de diagnostic si prognostic

copilSindromul TORCH este acronimul pentru un grup de infecţii care provoacă afecţiuni congenitale ale fătului în urma expunerii intrauterine.  

21 Aprilie 2013

10:08

Infecţiile date de sindromul TORCH pot duce la o serie de anomalii fetale severe, soldate uneori cu moartea fătului. Acestea sunt cauzate de protozoare (Toxoplasma gondii),  virusuri (Virusul rubeolic, Cytomegalovirus, Virusurile Herpes simplex 1,2 ) sau diverse bacterii care au pătruns în fluxul sangvin fetal prin placentă.

Datorită afecţiunilor pe care le determină, este foarte important diagnosticul sindromului TORCH incă din perioada vieţii intrauterine. Testul TORCH determină prezenţa si titrul (concentraţia) anticorpilor specifici germenilor implicaţi în infecţiile grupului TORCH, anticorpi de tip IgM si IgG. Când proba de sânge este prelevată la scurt timp după expunerea la agentul patogen, titrul anticorpilor poate fi scăzut sau absent („fereastră imunologică”), pentru că organismul incă nu a avut timp sa producă anticorpi. Dacă doar anticorpii specifici de tip IgG sunt pozitivi, acest lucru sugerează protecţia organismului matern faţa de o reinfecţie în cursul sarcinii. Se consideră că organismul matern nu a trecut recent printr-o infecţie acută  dacă nivelul de IgM este normal (test  negativ). Când titrul IgM depăşeşte semnificativ  concentraţiile acceptate ca fiind normale, testul se consideră pozitiv.

În ceea ce priveşte simptomele sindromului TORCH în sarcină acestea sunt relativ puţine. În principal febra este cea care dă semnalul de alarmă că în corpul gravidei ar putea exista o infecţie. Odată ce acestea apar şi nu sunt depistate pot apărea complicaţii grave in sarcină, care se pot sfârşi cu decesul fetal. Manifestările  sindromului TORCH sunt variabile, cele mai frecvente fiind: naştere prematură, dezvoltare întârziată a fătului, afectări neurologice: microcefalie, hidrocefalie, convulsii, deficite motorii), malformaţii  congenitale ale unor organe precum ochii, urechea internă, ficat, inimă.

Riscul ca fătul să fie afectat depinde de mai mulţi factori: tipul infecţiei, momentul contactării infecţiei de către mama (debutul sarcinii sau ultimul trimestru), severitatea afectării materne, gradul de afectare al placentei, instituirea unui tratament adecvat şi la timp.

Pentru ca boala să fie transmisă fătului aflat in uter, agenţii patogeni trebuie sa traverseze placenta, o adevărată barieră fiziologică în calea germenilor. De aceea se consideră mai vulnerabilă prima perioadă a sarcinii, când riscul de afectare al fătului este mai mic, dar riscul de malformaţii congenital incompatibile cu viaţa este mai mare. Diagnosticul unei infecţii acute la mamă nu conduce la ideea unei infecţii obligatorii a fătului

Dacă germenii patogeni străbat bariera feto-placentară, fătul este vulnerabil faţă de aceste infecţii (care se află in plină dezvoltare); sistemul său imunitar nu este suficient de puternic pentru a lupta şi respinge agenţii patogeni care provoacă astfel de infecţii. Faţă de un copil sau un adult imunocompetent, care produce rapid anticorpi ce inlătură infecţia si previn reinfectarea, sistemul imunitar al fătului nu poate controla eficient agresiunea germenilor asupra organismului său, iar infecţia împiedică dezvoltarea normală a unor organe vulnerabile.

În situaţia în care testul este pozitiv pentru oricare dintre anticorpii specifici de tip IgM, înainte de a se lua cea mai bună decizie terapeutică, trebuie investigate infecţia fetala. Rezultatele testului TORCH din serul matern pot fi confimate în timpul vieţii intrauterine prin teste de detecţie a genomului microbian în lichidul amniotic fetal. În cazul în care se stabileşte prezenţa unei infecţii fetale cu unul din agenţii patogeni din grupul TORCH, clinicianul va decide conduita ulterioară: păstrarea sarcinii şi efectuarea unui tratament specific sau avortul terapeutic.

În anumite situaţii diagnosticul infecţiei fetale se face retrospectiv, după naştere, prin detecţia genomului microbian  în lichidul cefalorahidian sau urina nou-născutului.

 

 Georgiana Lupșe

Antonia Mihaiu

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *