23 August. Semnificația istorică a zilei și consecinţele sale
sursa foto: amelia4bedelia.wordpress.com
Să ne cunoaștem, pe scurt, istoria!
23 August 2015
11:10
Ziua de 23 August, cu suma consecinţelor sale, pe termen scurt şi mediu, a reprezentat o dată cu profunde semnificaţii pentru istoria recentă a României şi Europei. Această zi, prin urmare, prezintă o triplă semnificaţie.
În primul rând, cu puţin timp înainte de declanşarea celui de-Al Doilea Război Mondial, în 23 August 1939, era semnat Pactul de Neagresiune Ribbentrop-Molotov, dintre Germania nazistă şi Rusia sovietică, prin care cele două state, adversare din punct de vedere politic, militar şi ideologic, promiteau să nu se atace în eventualitatea izbucnirii unui conflict. Mai mult decât atât, Pactul prevedea şi modalitatea de împărţire a teritoriilor cucerite între cele două state. Astfel, Basarabia, parte componentă a României după 1918, în viziunea lui Stalin, conducătorul sovietic, urma să revină URSS-ului într-un orizont de timp cât mai apropiat, lucru concretizat în data de 28 Iunie 1940.
În al doilea rând, în vâltoarea operaţiunilor militare ale celui de-Al Doilea Război Mondial, când România va lupta alături de puterile Axei (Germania, Italia, Japonia etc.), în perioada 1941 – 1944, evenimentele derulate în ziua de 23 August 1944 vor aşeza România în prim-planul scenei politice internaţionale. În contextul în care alianţa României cu Germania nazistă tindea să aducă ţara într-o ruină, în acea zi, Maiestatea Sa Regele Mihai l-a chemat la Palat pe mareşalul Ion Antonescu, prim-ministrul României, adevăratul conducător al Statului, pentru a-i cere să scoată România din alianţa cu Germania şi celelalte puteri ale Axei. Datorită refuzului acestuia, Regele a hotărât destituirea mareşalului Antonescu şi arestarea acestuia. Consecinţa imediată a acestei decizii a fost reprezentată de ieşirea României din alianţa cu Axa şi alăturarea ei de partea puterilor Aliate (URSS, SUA, Marea Britanie, Franţa etc.), decizie comunicată poporului de către Rege în seara aceleiaşi zile, prin intermediul unui mesaj radiofonic. O altă consecinţă a acestei decizii a fost reprezentată de începutul comunizării ţării, adică a transformării României într-un stat de sorginte comunistă, fapt oficializat după abdicarea Regelui, la 30 Decembrie 1947.
În al treilea rând, ziua de 23 August a reprezentat ziua naţională a României comuniste în perioada 1948 – 1989. Adoptarea aceste zile naţionale s-a făcut în strânsă legătură cu evenimentele petrecute în anul 1944, drept pentru care această zi mai era denumită şi ziua insurecţiei antifasciste, făcându-se referire la arestarea mareşalului şi întoarcerea armelor împotriva Germaniei, pe de o parte, şi continuarea războiului alături de „fraţii” sovietici de la Răsărit, pe de altă parte. Treptat, această zi a devenit cea mai bună ocazie de proslăvire a Dictatorului, aşa cum se va întâmpla în vremea lui Nicolae Ceauşescu, care va conduce România în perioada 1965 – 1989. Această proslăvire a purtat numele de cultul personalităţii, şi prevedea ample manifestaţii „patriotice”, de iubire şi de ataşament faţă de „Conducătorul iubit”, acestea desfăşurându-se pe stadioane, pe bulevardele centrale ale marilor oraşe, în căminele culturale de la ţară etc. Cu toate aceste neajunsuri, ziua de 23 August aducea acel sentiment de sărbătoare la nivelul întregii ţări.
În concluzie, se poate afirma că această zi de 23 August, în ciuda tuturor evenimentelor sale petrecute la un moment dat, a marcat istoria contemporană a Europei, în mod general, dar şi a României, în mod particular, lucru ce ne îndreptăţeşte mai mult ca oricând să vorbim şi să transmitem adevăratele şi zbuciumatele semnificaţii ale acesteia.
Florin Alin Oros
