fbpx

36 de tradiții și obiceiuri de Paște, din România și din întreaga lume!

sursa foto: kudika.ro

Paștele tradițional rămâne, în continuare, cel mai frumos!

 

13 Aprilie 2020

14:00

 

Ca să fim în ton cu sărbătoarea din aceste zile, vă propunem să ne punem la curent cu tradițiile și obiceiurile specifice Paștelui.

Sincer, citind mai mult despre acest subiect, am aflat câteva obiceiuri interesante. Pe unele dintre ele le știam încă din copilărie, altele au reprezentat o noutate și pentru noi, în ciuda vechimii practicării lor.

Astfel, știați (că)… :

  1. numele sărbătorii derivă din cuvântul ebraic „pesah”, care înseamnă „trecere” și vine din termenul egiptean cu același înțeles „paseh”?
  2. care este motivul pentru care în Săptămâna Mare se face curățenie generală în gospodării? Casele trebuie să strălucească de curățenie pentru că ele „te blestemă dacă Paștile le prind necurățate”
  3. până în Joia Mare, femeile trebuiau să termine torsul de frica Joimăriței, o femeie cu înfățișare fioroasă ce pedepsea aspru lenea nevestelor sau a fetelor de măritat? Uneltele de tortură ale Joimăriței erau căldura, oala cu jăratec, vătraiul sau cârligul pentru foc. Aceasta ardea degetele și mâinile fetelor și femeilor leneșe, le pârlea părul și unghiile și incendia fuioarele de cânepă găsite netoarse. De multe ori nici flăcăii leneși nu erau iertați de aceste pedepse. Joimărița era la origini o zeitate a morții care supraveghea focurile din Joia Mare și care, treptat, a devenit un personaj justițiar, ce pedepsea lenea
  4. în noaptea premergătoare Joii Mari sau în dimineața acestei zile se deschid mormintele și sufletele morților se întorc la casele lor? În întâmpinarea lor se aprindeau focuri prin curți, în fața casei sau în cimitire, crezându-se că, astfel, ei se vor putea încălzi. Focurile din Joia Mare erau ruguri funerare aprinse pentru fiecare mort în parte sau pentru toți morții din familie și reprezentau o replică precreștină la înhumarea creștină din Vinerea Mare. Ele se făceau din plante considerate a avea virtuți magice (alun, boz, tei) și erau adunate de către copii sau de către tinerele necăsătorite. Focurile se înconjurau cu tămâie și agheasmă, în jurul lor se așezau scaune „pentru morții ce urmau să sosească” și se dădea de pomană copiilor, vecinilor și rudelor
  5. Joia Mare este ziua în care se preparau cele mai importante copturi pascale: pasca, cozonacii cu mac și nucă și babele coapte în forme speciale de ceramică? Pasca, cea mai importanta coptură rituală a Paștelui, se face din făină de grâu de cea mai bună calitate, cernută prin sită deasă și are, cel mai adesea, formă rotundă. Aluatul dospit se pune în tăvi speciale pentru pască, după care, de jur împrejur, se așază aluatul împletit și se lasă totul la crescut. În mijlocul tăvii se pun, apoi, brânza de vacă pregătită cu zahăr, ouă, mirodenii și stafide. Peste brânză se face o cruce din același aluat, împodobită cu ornamente în formă de floare
  6. altădată, cojile ouălor folosite în prepararea pascăi nu se aruncau și nici nu se ardeau? Ele se strângeau într-un vas special și se aruncau în Sâmbăta Paștelui pe o apă curgătoare, crezându-se că, astfel, găinile și puii aveau să fie păziți de uliu peste vară. Se mai credea că, în acest fel, se dă de știre Blajinilor (popor mitic care trăia sub pământ) că se apropie cea mai mare sărbătoare a creștinilor
  7. în Vinerea Mare, dimineața, înainte de răsăritul soarelui, oamenii alergau desculți prin rouă sau se scăldau în ape curgătoare pentru a fi sănătoși pe tot parcursul anului?
  8. Sâmbăta seara fiecare gospodină pregătea coșul ce urma să fie dus la biserică pentru sfințire? În el se așternea un ștergar curat și se așeza o lumânare albă, apoi ouă roșii, pască, cozonac, ouă încondeiate, o bucată de slănină, mușchi de porc, șuncă special preparată, zahăr, făină, salată de hrean cu sfeclă roșie, sare, câțiva căței de usturoi, o ramură de busuioc, un fir-două de breabăn (numit brebanoc sau barbanoc), cârnați, un miel din aluat copt într-o formă specială… Totul se acoperea cu cel mai frumos ștergar pe care îl avea gospodina ca semn de prețuire a sărbătorii pascale
  9. în Bulgaria, ca şi în România, se obişnuieşte ca ciocnitul ouălor să se transforme într-o competiţie între meseni, cel mai rezistent ou fiind numit „borak” („luptător”, în bulgară – n.r.)?
  10. în unele zone, cojile ouălor sunt aruncate pe pământ pentru fertilizarea holdelor, viilor şi livezilor sau se păstrează pentru vrăji sau descântece sau se pun în hrana animalelor?
  11. în prima zi de Paşte, exista obiceiul ca toată familia să se spele într-un lighean în care au fost puse ouă roşii şi bani de argint sau de aur, crezându-se că toţi vor fi astfel sănătoşi şi prosperi?
  12. în zona Transilvaniei există obiceiul stropirii fetelor şi femeilor de către băieţi şi bărbaţi, în a doua zi a Paştelui? Scopul este ca acestea să rămână frumoase tot timpul anului. La origine, pentru stropit se foloseau găleţi cu apă de izvor, simbolul purificării încă din precreştinism, acestea fiind înlocuite în prezent cu sticluţe de parfum. În unele sate există şi obiceiul împodobirii fântânilor cu ouă colorate de Paşte
  13. în Ardeal, tinerii obişnuiesc să împodobească, de sâmbătă noaptea, cu crengi de brad porţile caselor unde locuiesc fete nemăritate? Fetele pândesc toată noaptea la ferestre ca să știe pe cine să răsplătească, flăcăii primind în ziua de Paşte bucate sau bani
  14. în Cehia şi Slovacia, stropitul femeilor poate fi înlocuit cu aplicarea unor lovituri uşoare, cu un bici special, împletit din 8, 12 sau chiar 24 de ramuri de salcie şi decorat cu panglici colorate? Se crede că femeile „curtate” astfel vor rămâne frumoase şi sănătoase, iar cele care au fost neglijate se pot simţi jignite
  15. în creştinismul timpuriu, cei care se botezau în timpul slujbei de Paşte erau îmbrăcaţi în alb? Ei purtau aceste veşminte întreaga săptămână, ca pe un simbol al noii lor vieţi
  16. iepuraşul de Paşte este un simbol păgân, emblemă a fertilităţii, asociat de creştini cu apariţiile lui Iisus după Înviere? Prima menţionare a iepuraşului ca simbol pascal apare în Germania, pe la 1590. În unele regiuni din această ţară se credea că iepuraşul aduce ouăle roşii în Joia Mare şi pe cele de alte culori în noaptea dinaintea Paştelui
  17. un simbol al Paștelui este liliacul, ca expresie a purităţii, şi fluturele, a cărui ieşire din crisalidă în altă formă aminteşte de Învierea lui Iisus Hristos?
  18. Lumina Sfântă de la Ierusalim este adusă sâmbătă seara cu un avion special la Aeroportul „Henri Coandă” din București, de unde este dusă cu avioane de mici dimensiuni și în Bacău, Iași, Suceava, Sibiu, Cluj-Napoca, Baia Mare, Satu Mare și Timisoara pentru clerul și credincioșii ortodocși din aceste zone, inclusiv la Oradea va ajunge, adusă de la Cluj!
  19. Duminica spre prânz, credincioșii sunt așteptați la biserică pentru slujba cunoscută ca „A doua Înviere”, în care vor fi citite, în 12 limbi, versetele 19 – 25 din capitolul XX al Evangheliei după Ioan?
  20. începerea Postului Mare este marcată prin distracția care se face înainte de post? În Vestul țării, dar și în zonele cu populație catolică, aceasta poartă numele de farsang, fasanc sau fashing. Este un carnaval al întregului sat în care tinerii se maschează. Măștile sunt fie confecționate ad – hoc, din materiale existente prin gospodărie, precum haine vechi, perdele, obiecte vechi…, fie sunt consacrate prin tradiție, cum e cazul „berbecilor” de la Slatina
  21. de obiceiul „Cucii”, specific Dobrogei (mai demult) și satelor din șesul Dunării? Astăzi obiceiul este sporadic întâlnit, cel mai spectaculos carnaval fiind în comuna Brănești. Acum, obiceiul este o paradă a măștilor de cuci și cucoaice, urmat de o bătaie și de horă. În vechime este atestat un obicei mai amplu, în trei părți
  22. bătrânii obișnuiau să mănânce puțin în seara de Florii, apoi nu mai mâncau până în Joia Mare, când se spovedeau și se împărtășeau? Tinerii mâncau în această săptămână pâine și poame uscate și beau numai apă de izvor. În sat se păstra liniște și o atmosferă de reculegere, tristețe evlavioasă. Se făceau focuri ritualice, se confecționau haine noi pentru sărbătoare, se tăiau vite și păsări pentru Paște, se tocmeau lăutari pentru hora satului
  23. în unele locuri (Zona Clujului) de Joia Mare se striga peste sat? Dar strigarea o făcea Voevoda Țiganilor – un flăcău căruia i se comunicau abaterile fetelor și feciorilor din Postul Mare
  24. ouăle înroșite sau împistrite în Sâmbăta Mare nu se strică tot anul? De asemenea, oamenii credeau că aceste ouă sfintițe și îngropate în moșie o feresc de piatră
  25. mai demult ouăle se vopseau cu coji de ceapă, cu sunătoare (pojarniță), cu coajă de crin roșu sau cu flori de tei? Luciul li se dădea ștergându-le cu slănină sau cu untură
  26.  ouăle colorate în alte culori (galben, verde, albastru) vestesc bucuria primăverii? Cele colorate în negru simbolizează chinul și durerea pe care le-a suferit Hristos pe cruce

Obiceiuri din întreaga lume… știați că:

  1. așa cum pasca este tradițională la români și la ruși, în Germania întâlnim Osterstollen, iar la polonezi Baba Wielancona?
  2. suedezii sărbătoresc Paștele cu mare fast, iar mâncarea este unul dintre punctele de atracție ale acestor zile? Ouăle, heringul și cartofii cu ceapă și sardine marinate toate fierte în smântână nu lipsesc din meniul tradițional. Copiii merg la colindat, îmbrăcați ori în vrăjitoare, ori în haine foarte vechi și le oferă oamenilor desene făcute de ei, iar în schimb primesc dulciuri
  3. în Haiti, Săptămâna Sfântă este dedicată paradelor pline de culoare, iar de pe străzi răsună muzica tradițională denumită „rara”? Tradițiile de Paște îmbină obiceiurile creștine cu cele Voodoo
  4. în Finlanda, copiii sunt lăsați să umble pe străzi deghizați, purtând în mâini cozi de mături, crengi de salcie sau ceainice? Primesc de la trecători bani sau dulciuri. În unele zone, în Sâmbăta Mare se aprind focuri uriașe care vor alunga spiritele rele
  5. băieții din Polonia obișnuiesc să arunce unii pe alții găleți de apă în a doua zi de Paște, tradiție ce poartă denumirea de Smingus – Dyngus? Tradiția spune că fetele care sunt udate se vor mărita în acel an
  6. în insula Corfu se obișnuiește ca, în ziua de Paște, oamenii să arunce pe fereastră veselă din lut? Este o tradiție care simbolizează venirea primăverii și întâmpinarea noilor recolte în vase noi
  7. tradiția slovacă le cere bărbaților să-și bată (în joacă) femeile cu ramuri de salcie? Se crede că, în acest fel, vor lua din vitalitatea și fertilitatea acestei plante care este prima care înflorește primăvara
  8. în orașul Veges, din Spania, în Joia Paștelui, pe străzi, oameni costumați în schelete interpretează dansul mortului? Procesiunea începe la miezul nopții și se termină în zorii zilei, iar participanții țin în mâini cutii cu cenușă
  9. în Israel, în Vinerea Mare, este recreat Drumul Crucii? Unii dintre participanții la procesiune poartă în spate cruci grele de lemn. În ziua Paștelui mulți credincioși merg la slujba de la Sfântul Mormânt
  10. în unele orașe din Cipru, tradiția le cere băieților să caute prin toate cotloanele bucăți de lemn vechi, cu care mai apoi să facă un foc uriaș? Sunt localități unde acesta arde zile întregi, spre mândria localnicilor

Sperăm că lectura a fost pe cât de lungă, pe atât de interesantă. Evenimente Oradea vă urează praznic luminos! Sfânta Înviere să aducă pace și fericire în inimile și familiile voastre!

Diana Maria Danciu