fbpx

Oamenii își caută jumătatea uitând că sunt deja compleți

sursa foto: flickr.com

sursa foto: flickr.com

De câte ori nu ați auzit expresia „îmi caut/aștept jumătatea”?!

 

07 Februarie 2015

 10:00 

Din cele mai vechi timpuri, oameni au dorit să iubească și să fie iubiți. Mai mult decât atât, au visat să își întâlnească „jumătatea”.

Ceea ce nouă, adesea, ne scapă din vedere e faptul că noi avem deja o inimă, și e întreagă, o inimă care abia așteaptă să fie iubită, apreciată, scăldată în gânduri bune și emoții pozitive.

Și atunci, întrebarea: dacă mereu căutăm jumătatea, ce se mai alege de inima noastră?!

E momentul să înțelegeți că nu celălalt ne face fericiți, ci o inimă fericită ne face fericiți, sănătoși, împliniți și apți să avem o relație „perfectă” cu „cealaltă jumătate”.

Starea de așteptare e una dintre cele mai nocive, tocmai pentru că în viață nu se întâmplă, de fiecare dată, să primim ceea ce ne dorim, ceea ce noi așteptăm. 

Atunci când așteptările nu sunt împlinite, în inima noastră resimțim supărare, iar supărarea ne sărăcește de putere, avânt, speranțe, fericire, puterea de a dărui.

Practic, la propriu și la figurat, ne îmbolnăvim singuri. Nu degeaba atâția oameni chiar sunt bolnavi cu inima. Inima este viața întregului organism, este centrul iubirii și al siguranței, cea care ar trebui să ne mențină gândirea limpede.

Iar de aici întrebarea: dacă ne dorim „jumătatea”, cum ne vom putea bucura de ea dacă inima noastră e deja bolnavă, încărcată de supărări, iluzii și așteptări?! Sau e mai plăcut să iubești având mereu pastilele la capătul patului și câteva stenturi în inimă?!

Soluția e simplă: începeți să vă iubiți inima și oferiți-i ce e mai bun. Pentru a începe „procesul de fericire a inimii”, luați chiar acum un pix și o foaie și notați pe hârtie lucrurile care vă aduc fericire, care vă fac să zâmbiți, care vă ajută să trăiți viața. Faceți acele lucruri constant, oricât de simple ar fi.

Așteptând „jumătatea” uităm să trăim, să ne bucurăm, să ne menținem „vii” și „în formă” pentru momentul întâlnirii cu „ea/el”.

Dragostea înseamnă dăruire, împărtășire. O inimă care își așteaptă doar „jumătatea” și care nu e fericită și conștientă că e deja întreagă, ce sentimente va putea dărui „jumătății”? De furie, frustrare, așteptare, speranțe neîndeplinite și tristețe?!

Începeți să trăiți, jumătatea va veni exact atunci când veți avea cu adevărat ce să-i dăruiți!

 

Ioana Mădălina Ștefănică