fbpx

Ouăle încondeiate, bijuterii ale istoriei care și astăzi sunt apreciate!

sursa foto: Ovidiu Selegean

sursa foto: Ovidiu Selegean

Ouăle încondeiate de Paște, o tradiție de dinainte de Hristos.

 

02 Aprilie 2016

13:50

Frumusețea ouălor încondeiate a fost descoperită demult de tot, chiar înaintea Erei Noastre. Cel mai vechi ou vopsit găsit de arheologi datează din secolele IV-III î. H., de pe teritoriul Cartaginei. Istoricii noștri susțin însă că obiceiul este mult mai îndepărtat și provine din Persia.

Cert este că vopsitul ouălor este separat de creștinism și a traversat Armenia, Rusia, Grecia și a ajuns în Europa Centrală.

De la Hristos încoace, vopsitul ouălor are cu totul altă însemnătate. Biblia povestește că Fecioara Maria, după ce Fiul ei a fost răstignit, a pus la picioarele Sale, la baza Crucii, câteva ouă, pe care le-a găsit înroșite cu sângele Mântuitorului. Și așa, oul roșu de Paște a devenit simbolul Învierii Domnului. În ani însă, gospodinele au început să folosească și alte culori, dar roșu rămâne simbolul adevărat al Paștelui, evocând momentele biblice.

În România, credincioasele vopsesc ouăle în Joia Mare sau cel târziu în Sâmbăta Mare. Niciodată în ziua de Vineri din Săptămâna Mare, zi considerată neagră, în care este permisă doar meditația, rugăciunea și cântarea Prohodului.

Încondeierea ouălor nu se face oricum. Toate elementele cuprinse în desenul unui ou au semnificații clare, uneori sfinte, toate referindu-se la Învierea lui Iisus Hristos și la simboluri ale unei vieți noi – cruci, soare, lună, petale de flori și frunze noi, primăvăratice.

Cea mai vestită regiune în care se încondeiază ouă este, de departe, Bucovina, unde modelele sunt relativ stricte și permit utilizarea limitată a desenelor, care pot fi doar simboluri: crucea, spicul grâului, soarele sau frunzele.

Etnografii spun că Muntenia, Oltenia, au și ele o tradiție splendidă în ce priveste încondeierea ouălor, dar este mai puțin bogată în colorit.

În schimb, la noi, în Transilvania, și în Banat, femeile sunt mai jucăușe în ce privește culorile și desenul, dar sunt și mari amatoare de simboluri, secrete uneori știute doar de bunicile bătrâne. Aici se folosesc forme geometrice clare, directe, linii multe și spirale, toate cu însemnătatea lor. De exemplu, linia simplă, trasată pe verticală simbolizează viața, iar cea pe orizontală- moartea. Iar spirala este, evident, eternitatea.

În Bihor, femeile din satul Drăgoteni, de lângă Beiuș, împristesc ouă de o frumusețe nespusă. Binențeles că tradiția se păstrează și în alte sate din județ.

Comerțul, în schimb, se folosește de bucuria copiilor și produce diverse culori, nu extrase din plante, ci chimice, dar care înveselesc farfuria de pe masa de Paște. De la roșu la violet și panâ la argintiu marmorat. În plus, abțibildurile care prezintă cruci, imagini de icoane sau puișori de găină și, mai nou, personaje de desene animate, îi fac pe cei mici să se bucure și mai mult de sărbătorile pascale și să se implice în vopsitul ouălor.

Indiferent de model și de culoare, coșulețul cu ouă nu poate lipsi de pe masa de Paște, iar la mizeul nopții, credincioși sau mai puțin credincioși, toți, după slujba Învierii, ciocnesc ouă și spun: Hristos a Înviat!

Laura Luţai