fbpx

Povestea și simbolistica lunilor anului

sursa foto: casopisinterfon.org

sursa foto: casopisinterfon.org

Numele oficiale ale lunilor, preluate din vechiul calendar roman, au fost mereu dublate de variante autohtone.

 

11 Iulie 2015

16:30

Actualele denumiri ale lunilor (Ianuarie, Februarie, Martie, Aprilie, Mai, Iunie, Iulie, August, Septembrie, Octombrie, Noiembrie, Decembrie) derivă din limba latină.

Romanii au avut multă vreme dificultăți în împărțirea anului în subunități. Schimbările de putere din Roma Antică au dus la schimbări ale numărul de luni, respectiv de zile dintr-o lună.

Inițial, anul avea 10 luni: Martius, Aprilis, Maius, Junius, Quintilis, Sextilis, September, October, November și December. Januarius și Februarius au apărut abia în anul 700 î.H. în timpul împăratului Pompilius, cel care a mutat începutul anului din Martius în Januarius.

Pompilius a decis să schimbe numărul de zile din anumite luni în număr impar, semn al norocului. Luna Februarius era întreruptă în cea de-a 22-a sau 23 zi de luna Intercalaris, perioadă de 27 de zile, după care urmau ultimele 5 zile din luna festivalului Februa. Se spune că cea de-a 29 zi este, de fapt, o rămășiță a lunii intercalendaristice.

În 46 î.H., Gaius Iulius Caesar a anulat luna intercalată, schimbând numărul de zile ale lunii Ianuarius din 29 în 31 de zile.

Januarius, prima lună din an, îl cinstea zeul roman al porților, pe Ianus, cel cu două fețe îndreptate în direcții opuse, motiv pentru care se spune că Ianuarie are o față îndreptată spre anul trecut și una spre anul abia început. Asemănător celorlalte luni din calendar, Ianuarius a fost supranumită în tradiția populară românească conform observațiilor stării meteorologice. Vremea geroasă de la început de an, a adus lunii Ianuarie denumirea de Gerar, Genarie, Ghenarie sau Calindariu. Gerarul ajuta oamenii să estimeze dacă iarna va fi lungă și grea, în funcție de temperaturi și ninsori.

Februarius avea și propria dualitate: două săptămâni de îngheț și două săptămâni de dezgheț. Februa era un festival de purificat, sărbătorit în cea de-a 15-a zi din lună. Februarie este cunoscut pe meleagurile noastre drept Făurar, pentru că țăranii își făureau uneltele pentru munca câmpului, sau Luna Lupilor, fiind nemiloasă prin gerurile și viscolele mari.

Martie însemna atât război, pregătirea de moarte, cât și aducerea naturii la viață. Romanii au dedicat cea de-a treia lună zeului războiului, însă pe fostul teritoriu dacic, lunii Martie i s-au asociat denumirile de Germănar sau Încolțitor, deoarece după îngheț natura revenea la viață și culoare.

Aprilie sau Prier continuă munca începută de Germănar. Aprilie deschide mugurii plantelor, de unde și Prier (lat. apreio – deschide).

Frumoșii muguri înfloresc în luna Florar sau Mai. Florile aduc prospețime, parfum și împodobesc natura, iar căldurile sunt încă temperate.

Iunie este Cireșarul anului. Iunie colorează în roșu atât fructele cireșului, cât și obrajii mireselor. Zeița Juno era în mitologia romană ocrotitoarea femeilor măritate, majoritatea nunților aveau loc în luna Iunius, pentru a se bucura de protecție divină.

În zilelei lui Iulie se celebra nașterea împăratului Iulius Caesar. Căldurile excesive ale lui Iulie, au făcut din această lună Cuptorul anului.

Odată scoase din Cuptor, bucatele delicioase sunt pregătite să fie consumate în luna Gustar (August). De-a lungul istoriei, Gustarul românesc a avut 30 de zile în timpul împăratului Sextilius, 29 de zile sub conducerea lui Pompilius și 31 de zile în urma reformei lui Augustus Caesar.

Bunătăților gustate în August li se adaugă și vinul obținut din culesul viilor (răpciune), Septembrie primind numele popular de Răpciune. Culesul viilor este o traducere interpretată a cuvântului Răpciune, care la bază ar însemna șterpeleală.

După perioade de rodire, pe plante se depune un strat subțire de brumă. Octombrie sau Brumărel, cristalizează vaporii de apă în nopțile reci. Vremea se răcește treptat.

Brumarul (Noiembrie) își intră în drepturi prin temperaturi tot mai scăzute, iar majoritatea plantelor cedează vântului puternic și brumei. Tradiția spune că dacă în această perioadă plouă mărunt, iarna va fi una grea.

Ultima zi a lui Noiembrie este ziua Sfântul Andrei. Sărbătoarea Sfântului Andrei este urmată de luna dedicată lui Undrea sau Andrea. Romanii au numit această lună December, pentru că, potrivit vechii numerotări, Decembrie era a zecea lună din an.

 

Gabriela Zaica