Superstiții și tradiții populare în cinstea zilei de Bobotează

sursa: doxologia.ro

Câteva vechi îndeletniciri.

 

05 Ianuarie 2017

16:00

Anual, în data de 6 Ianuarie, sărbătorim botezul lui Iisus Hristos sau Boboteaza.

Evenimentul religios marchează sfârșitul ciclului așa – numitelor 12 zile ale sărbătorilor de iarnă, care încep în 24 Decembrie, în Ajunul Crăciunului.

În limba greacă, cuvântul Bobotează este supranumit Teofanie sau Epifanie și înseamnă „arătare”, „descoperire”, „revelare”. De fapt, Boboteaza înseamnă înnoirea omului creștin.

La fel ca în cazul tuturor celorlalte sărbători de peste an, şi de Bobotează creştinii din toată lumea respectă anumite tradiţii şi obiceiuri străvechi moștenite. Iată câteva dintre ele:

  • Cu prilejul Bobotezei se obișnuiește ca toate apele să se sfințească, în timp ce preotul se duce la un râu sau o apă unde va arunca crucea. Conform tradiției, mai mulți bărbați se aruncă în apă ca să o aducă înapoi, iar cel care reușește să scoată crucea din apă va avea noroc tot anul. Apa sfințită la biserică în această zi și luată de credincioși nu se strică niciodată.
  • Femeile nu spală rufe – O altă tradiţie spune că în această zi sfântă, precum şi în următoarele 7, femeile nu au voie să spele rufe, pentru a nu atrage necazuri în familie. De Bobotează, preoţii sfinţesc apele şi împart agheasmă credincioşilor, iar spălarea hainelor murdare ar însemna spurcarea apei.
  • Se bea agheasmă pentru a fi sănătoşi tot anul – Se spune că persoanele care vor să fie ferite de boli tot anul trebuie să bea agheasmă în fiecare dimineaţă, pe stomacul gol, timp de 8 zile de la Bobotează şi în zilele de sărbătoare şi de post. Agheasma poate ameliora durerile şi poate vindeca sterilitatea și anumite boli grave, dacă bolnavul crede în puterea ei tămăduitoare.
  • Nu se dau bani cu împrumut – De Bobotează, se spune că nu este bine să dai bani cu împrumut, întrucât aşa vei face tot anul şi rişti să atragi paguba materială în casă. Bătrânii spun că în această zi de sărbatoare este bine să te fereşti de orice împrumut, fie că dai, fie că iei.
  • Credincioşii pregătesc o masă îmbelşugată – La fel ca de Crăciun, şi de Bobotează este obligatorie masa îmbelşugată. În ajunul Bobotezei, gospodinele pregătesc 12 feluri de mâncare, pentru a avea masă bogată tot anul. Nu trebuie să lipsească bobul fiert, coliva, fiertura de prune, sarmalele umplute cu crupe, „urechiuşele babei” (fasole albă cu colţunaşi umpluţi cu ciuperci), borşul de peşte, peştele prăjit, plăcintele de post umplute cu tocătură de varză acră şi plăcintele cu mac. Bucatele pregătite sunt sfințite de preot și fiecare persoană strigă „Chiralesa”, care în limba neo – greacă înseamnă „Doamne, miluieşte”, pentru a căpăta puteri şi să fie ferit de rele până la Sfântul Andrei (30 noiembrie). O parte din mâncarea sfințită se dă animalelor din gospodărie, pentru a fi fertile și protejate de boli. Se crede că, dacă în dimineața Ajunului de Bobotează, pomii sunt încărcați cu promoroacă, aceștia vor avea rod bogat. De asemenea, se crede că animalele din grajd vorbesc la miezul nopții dinspre ziua de Bobotează despre locurile unde sunt ascunse comorile.
  • Fetele nemăritate îşi visează ursitul – În ajunul Bobotezei, pe 05 Ianuarie, fetele nemăritate care vor să îşi afle ursitul leagă un fir roşu de mătase şi o crenguţă de busuioc sfinţit la degetul inelar şi pun o altă crenguţă de busuioc sub pernă. Se spune că bărbatul pe care îl visează le este predestinat. Pentru ca ritualul să aibă efect, se recomandă post şi rugăciuni în ziua de ajun. Se mai spune că tinerele fete care cad pe gheață în ziua de Bobotează se vor mărita în acel an.
  • De Sfântul Ioan Botezatorul (07 Ianuarie) există un alt obicei, numit „Udatul Ionilor”, întâlnit mai ales în Transilvania și Bucovina. În Bucovina, la porțile tuturor care au acest nume se pune un brad împodobit, iar aceștia dau o petrecere cu lăutari. În Transilvania, cei care au acest nume sunt purtați cu mare alai prin sat până la râu, unde sunt botezați sau purificați.
  • Catolicii sărbătoresc în 06 Ianuarie Epifania, care simbolizează anunțarea nașterii lui Hristos regilor magi. În Franța, cu această ocazie se servește un fel de plăcintă numită „la galette des rois”, care pe vremuri era împărțită în tot atâtea felii câți comeseni erau, plus una. Felia suplimentară, denumită „a Bunului Dumnezeu” sau „a Fecioarei”, era oferită primului sărac care apărea în fața familiei. Un obicei actual constă în ascunderea unei figurine, reprezentând un rege mag, în interiorul plăcintei, iar cel care dintre meseni care va descoperi figurina în porția sa va fi regele zilei.
  • În Belgia și în Olanda există, de asemenea, tradiția preparării unui desert cu cremă de migdale, similar celui pregătit în Franța. Cel mai tânăr dintre membrii familiei se ascunde sub masă pentru a alege feliile pentru fiecare, iar cel desemnat regele zilei își alege o regină. În timpul acestei zile, copiii străbat străzile intonând cântecul stelei și intră în case pentru a primi mandarine și bomboane, tradiție pe cale de dispariție în Belgia, dar păstrată încă în regiunile flamande.
  • În Spania sau în unele regiuni din Italia, copiii așteaptă cadouri de la regii magi pe 06 Ianuarie, zi dedicată petrecerii.

 

Diana Maria Danciu