Tradiții și obiceiuri românești specifice Crăciunului

Sursa foto: ewallpapers.eu

Vine, vine Crăciunul cu brazi împodobiți și miros de portocale și scorțișoară

24 Decembrie 2017

12:25

Cea mai populară sărbătoare din lume este Crăciunul. Chiar și cei care nu celebrează această zi, au auzit de ea și cunosc câteva dintre obiceiurile specifice. Nu ai cum să nu observi brazii împodobiți cu globuri și beteală multicoloră, cutiile cu cadouri învelite în hârtii strălucitoare și mirosul de vin fiert cu scorțișoară și vanilie, cozonaci dospiți umpluți cu cele mai dulci.

Cele mai întâlnite tradiții de Crăciun sunt:

• Colindele – odată cu începerea postului de Crăciun, se pot asculta colinde. Se spune că acestea se pot asculta numai în această perioadă, altfel vei avea parte de ghinion. De asemenea, colindatul din casă în casă începând din seara de Ajun și până în a treia zi de Crăciun reprezintă o tradiție frumoasă, care încă se mai respectă la sate. Colindătorii primesc din partea gazdelor fructe, dulciuri și bani. Se spune despre cel care nu primește colindătorii, că își alungă norocul de la casă;
• colindătorii au asupra lor un băţ din lemn de alun încrustat în coajă sau afumat la lumânare cu care lovesc de podeaua casei în care colindă pentru a alunga duhurile rele;
• În unele zone, colindătorii umblă cu Steaua, cu „Viflaimul” (piesă de teatru în care este recreat momentul apariţiei magilor şi al păstorilor ce prevestesc naşterea lui Iisus) cu „capra”/„struțul”; în zona Maramureşului este „Jocul Moşilor”. După ce au colindat toată noaptea, copiii şi tinerii îşi iau bicele şi ies pe uliţele satului. Cel care le iese în cale este „croit” de biciul „moşilor”, care poartă o mască făcută din blană de cornute şi bat la uşile oamenilor pentru a-i speria şi pentru a le ura un an mai bun;
• Împodobitul bradului – una dintre cele mai mari bucurii ale copiilor este împodobitul bradului. Beteală și globuri multicolore, vată, nuci poleite, portocale, orice poți folosi pentru a împodobi bradul. Acesta va rămâne împodobit până de Bobotează;
• în ziua de Crăciun nu se mătură, nu se spală rufe şi nu se împrumută nimic. Cei care au animale şi păsări în gospodărie le dau mâncare pe săturate şi o bucată de aluat dospit pentru a le feri de boli;
• În unele zone, în ziua de Ajun a Crăciunului se leagă pomii fructiferi cu paie pentru a fi mai roditori în anul următor, iar vitele se ung cu usturoi la coarne şi la şolduri pentru a alunga spiritele rele;
• în județul Alba, se prepară există obiceiul denumit „Piţăratul”. Numelevine de la „piţărău”, un colac dat colindătorilor, făcut din aluatul care rămâne de la pâine sau de la cozonaci. În Oltenia, obiceiul este regăsit dub denumirea de „Pițărăii”, care sunt sunt numai bărbaţi, copii sau adolescenţi, organizaţi în cete, îmbrăcaţi în haine populare și care în noaptea dinaintea Ajunului pentru a împodobi prăjini de câţiva metri lungime steaguri cu clopoţei, năframe multicolore, ciucuri şi coroniţe de flori;
• casele se decorează cu plante: busuioc, maghiran şi bumbişor, purtător de noroc. Bucatele tradiţionale din carne de porc: tobă, caltaboşi, cârnaţi, piftie, sarmale sunt preparate de seară. Tradiţia spune că femeile nemăritate îşi pot vedea ursitorul dacă pun într-o strachină, pe prispă, sub fereastră, câte un pic din toate mâncărurile;
• în Bucovina, oamenii fac turte de Crăciun şi le păstrează până primăvara, când sunt puse între coarnele vitelor când pornesc la arat. Aceşti colaci trebuie să fie rotunzi precum Soarele şi Luna;
• tot în Bucovina, în ziua de Ajun, femeile ascund fusele de la furca de tors sau bagă o piatră în cuptor pentru a ţine şerpii departe de gospodărie;
• în unele zone, se iese afară cu mâinile pline de aluat şi se atinge fiecare pom din livadă, repetând: „Cum sunt mâinile mele pline de aluat, aşa să fie pomii încărcaţi cu rod tot anul”;
• în Ajunul Crăciunului, în satele din Oltenia are loc „scormonitul în foc”: membrii familiei se adună în jurul focului şi dau cu o nuia, spunând: “Bună dimineaţa lui Ajun/ Că-i mai bună a lui Crăciun/ Într-un ceas bun/ Oile lânoase/ Vacile lăptoase/ Caii încurători/ Oamenii sănătoşi/ Să se facă bucatele, porumbul, grâul”;
• tot în Oltenia, femeile se trezesc dis-de-dimineață și pleacă la cimitir, unde dau cu tămâie mormintele, după care se întorc acasă şi scot colacii de la copt. Pe fiecare colac pun un ou şi o lumânare, pe care apoi le dau de pomană prin vecini.

Și-ncălecai pe-o șa și va spusei obiceiurile-așa! Crăciun Fericit, dragi prieteni!

Diana Maria Danciu