Carbohidrații, principala noastră sursă de energie

sursa: sanatatedefier.ro

Carbohidrații sunt atât benefici, cât și dăunători, depinde de noi cum alegem să-i ingerăm!

29 Octombrie 2017

14:35

Carbohidrații sau glucidele reprezintă principala sursă de energie (circa 55%) din necesarul caloric al organismului uman.

În funcție de structura lor moleculară, carbohidrații se împart în 3 categorii principale:

1. Amidonoase sau glucide complexe – cuprinde legumele bogate în amidon, precum porumbul, cartoful, fasole, lintea și mazărea, dar și cerealele (ovăzul, orzul și orezul)
2. Zaharuri – include zaharurile naturale obținute din lapte sau din fructe, dar și zaharuri cu adaos de zahăr cum este în cazul siropurilor și al dulcețurilor. Cele mai consumate tipuri de zaharuri sunt: melasa, mierea, fructoza, siropurile de fructe, zahărul,
3. Fibre – reprezintă partea care nu se digeră din alimentele de origine vegetală. O dietă bogată în fibre reduce nivelul de colesterol din organism

De asemenea, în funcție de beneficiile sau daunele create organismului nostru, carbohidrații se împart în două categorii importante:

• carbohidrați buni: cerealele integrale, pâinea integrală, fructele, legumele, orezul brun, turtele și biscuiții de ovăz, orzul, fasolea, lintea, cartofii
• carbohidrați răi: cerealele rafinate (procesate), pâinea albă, gogoșile, biscuiții, prăjiturile, băuturile acidulate, crispurile, chipsurile, pastele făinoase, siropurile din dulceață, etc.

Consumul de carbohidrați înainte sau după exerciții fizice furnizează organismului energie, previne senzația de foame (prin declanşarea secreţiei de insulină din pancreas) și întârzie senzația de oboseală.

Diferența dintre cele două tipuri de carbohidrați este dată, în timp, de greutate și de starea noastră de sănătate (carbohidrații răi îngrașă și ne îmbolnăvesc de boli precum diabetul, în timp ce carbohidrații buni ne dau energie și reglează tranzitul intestinal).

Rețeta pentru a beneficia de cei buni este următoarea:

1. consumul zilnic a cel puțin 6 porții de leguminoase, cereale și fructe
2. eliminarea carbohidraților simpli din dietă (pâinea albă, dulciurile, produsele de patiserie, biscuiţii săraţi, covrigeii etc.)
3. urmărirea etichetei nutriționale – evită compușii care conțin -oză, precum: maltoză, dextroză, fructoză
4. înlocuirea zahărului cu îndulcitori hipocalorici – zahărul „fură” calciul şi vitaminele din organism, creşte apetitul, creează dependenţă, îngraşă
5. consumă aceleași cantități de glucide la aceeași oră, zi de zi și distribuie cantitatea recomandată zilnic în doze mai mici pe parcursul mai multor mese

Aveți grijă ce alimente consumați, dragi prieteni, hrana poate deveni dușmanul nostru dacă nu suntem atenți la ceea ce îngurgităm! Orice poftă are și limite!

Diana Maria Danciu