Clasificarea depresiei

Indiferent de forma pe care o manifestă asupra individului, depresia determină modificări importante asupra acelei persoane.

23 August 2013

18:22

Am menţionat într-un articolul anterior că, cea mai familiară clasificare a depresiei este:

• depresia cronică
• depresia majoră
• depresia bipolară
• depresia de sezon
• depresia psihotică
• depresia postpartum

Depresia cronică  se mai numeşte distimie, fiind un tip de depresie ce durează cel puţin 2 ani sau chiar mai mult. Această formă a depresiei încetineşte izbucnirea simptomelor, este o durere slabă. Oamenii ce au niveluri scăzute de serotonină în creier sunt predispuşi să aibă depresie cronică decât cei cu niveluri normale de serotonină. Serotonina este o substanţă chimică pe care corpul nostru o produce pe timp de stres pentru a ne ajuta să facem faţă evenimentelor traumatice. Cei cu depresie cronică pot avea o slujbă, pot avea grijă de familie şi să facă lucrurile pe care ei le desfăşoară în mod normal, dar pot părea mai nefericiţi decât majoritatea oamenilor.

Depresia majoră se mai numeşte şi depresie clinică, unul din 10 oameni suferă de depresie majoră. Poate fi cauzată de pierderea unei fiinţe iubite, abuz, o schimbare majoră în viaţă. Este o formă intensă, oamenii care suferă de acest tip de depresie raportează tristeţe, anxietate, inutilitate pe o perioadă lungă de timp. Depresia majoră poate fi tratată, dar nu eliminată.

Depresia bipolară sau maniacă este boala în care persoana variază între perioade de depresie clinică şi perioade induse de euforia de sine numită manie. Depresia bipolară este recunoscută la copiii de 3 – 4 ani, adesea adulţii cu depresie bipolară manifestă simptome înainte de 24 de ani, dar sunt şi cazuri ce dezvoltă această boală după 24 ani. Depresia bipolară este greu de tratat când persoana este în faza de manie deoarece se simte fericit că nu este bolnav. Ciclismul rapid are loc atunci când dispoziţiile unei persoane se schimbă repede, în câteva minute.

Depresia de sezon poate avea loc în lunile de iarnă şi în lunile de vară. Depresia sezonală de toamnă sau cea de iarnă este mult mai frecventă. S-a dovedit că expunerea regulată la lumina zilei face creierul să producă mai multa serotonină. Printre cele mai comune simptome ale depresiei de sezon sunt: oboseala excesivă, creşterea în greutate, pofta pe alimente amidonoase sau carbohidraţi.

Depresia psihotică este cel mai serios tip de depresie, oamenii ce îl deţin ajung să fie spitalizaţi în încercarea de a-şi controla simptomele şi de a se apăra de ei înşişi sau de a evita rănirea celorlalţi. O persoană cu această formă de depresie trăieşte simptomele depresiei foarte intens până la punctul de a putea avea simptome violente.

Depresia post-partum este adesea trăită de femeile la prima sarcină şi poate avea un impact semnificativ asupra abilităţii ei de a-şi îngriji copilul. Este cauzată de o schimbare fizică în chimia corpului, iar stresul, lipsa somnului pot intensifica simptomele depresiei, insomnii, anxietate, paranoia, sentimente de vină.

Am mai amintit şi de alte tipuri ale depresiei precum:

• depresia de intensitate nevrotică
• depresia mascată

Depresia de intensitate nevrotică se manifestă sub aspectul unor stări de tristeţe prelungită, lipsă de iniţiativă, insomnii, tulburări de dinamică sexuală. Apare în reacţiile de intensitate nevrotică, în stări de epuizare.

Depresia mascată este un termen folosit pentru depresiile cu dominanţă copleşitoarea a simptomelor fizice. În articolul următor detaliem diverse studii realizate asupra depresiei.

Cristina Goilean