fbpx

Etapele 7 – 8. Recapitularea celor 8 etape Ashtanga Yoga

sursa foto stuckonearth.co.ukEchilibrul este cheia unei sănătăți perfecte. 

 

10 Noiembrie 2014

20:10

După realizarea cu succes a concentrării (Dharana), se poate aborda a şaptea etapă, Dhyana sau meditaţia.

Meditaţia presupune concentrarea asupra unui subiect cu intenţia de a afla adevărul despre acesta. Practic, apare un proces de identificare între subiect şi obiect. Ca urmare, practicantul perseverent va atinge cea mai înaltă formă de meditaţie în care obiectul de cunoscut este chiar Sinele Suprem. Această fuziune între sinele practicantului, obiectul pe care se concentrează şi cunoaşterea de sine, este redată de Samadhi, cuvânt ce înseamnă în sanscrită „a aduce împreună”. În stadiul acesta, simţurile şi corpul se relaxează, sunt adormite, în timp ce raţiunea este mai trează ca niciodată.

Şi acum să vedem pe scurt cele 8 etape:

  1. Primele două etape – Yama (citește aici) & Niyama (citește aici)– sunt implementate la început, din exterior, şi formează platforma pe care se dezvoltă practica yoga. Ele constau într-un set de etici de conduită, care recomandă practicantului să interacţioneze cu mediul şi comunitatea din jur într-un mod cât mai armonios (să nu facă rău altora, să fie cinstit, să nu fure, să-şi păstreze mintea limpede şi corpul curat, să fie umil şi mulţumit, să aibă un singur partener).
  2. A treia etapă – Asana (citește aici și aici) – ne arată obstacolele manifestate la nivelul corpului prin care, depăşindu-le, obţinem forţă şi sănătate. Îi dăm o direcţie corpului nostru, care va deveni, astfel, vehiculul ideal pentru a parcurge calea autocunoaşterii. Sunt obstacole de care, dacă stăm să le observăm mai bine, ne lovim mereu în viaţa noastră de zi cu zi. De fapt, toate trăirile pe care le experimentăm pe saltea le recunoaştem şi în viaţa reală (curaj, ambiţie, perseverenţă, răbdare).
  3. A patra etapă este Pranayama (citește aici). „Prana” este forţa vitală, iar Pranayama presupune extensia pranei, a forţei/energiei vitale. Dacă lăsăm mişcarea (adică trecerea dintr-o asană în alta) să urmeze respiraţia, o să ajungem, într-un final, la o practică fără efort, întregul corp fiind purtat de valurile respiraţiei. Mintea nu mai este perturbată/agitată, este calmă.
  4. A cincea etapă, Pratyahara (citește aici), face trecerea către lumea interioară. În această etapă, prin controlul perfect asupra celor cinci simţuri, yoghinul realizează abstragerea fiinţei de la realitatea exterioară care l-ar putea perturba. Mintea este reabsorbită în interior, spre centru (conştienţa de sine). Pratyahara vine odată cu meditaţia, atunci când suntem absorbiţi de obiectul meditaţiei. Atunci când mintea este concentrată asupra unui lucru, simţurile noastre ne urmează gândurile, şi nu invers.

Ultimele trei trepte sunt strâns legate între ele: Dharana, Dhyana si Samadhi. Dharana creează condiţiile necesare minţii pentru a se concentra într-o singură direcţie fără a-i fi distrasă atenţia. În timpul practicării Dhyana-ei nu există gânduri care provin de la simţuri, cel care meditează experimentează curgerea unui val de conştiinţă divină. De aceea, Dhyana este calea către divinitate, conducându-ne totodată şi către cunoaşterea sinelui, către pace şi fericire.

Vino și tu la cursurile de Yoga ce au loc chiar în Oradea. Informații suplimentare și înscrieri la telefonul 0742. 921. 389.

 

Renata Coznici

Instructor Autorizat de Yoga

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *