Cel mai adesea, oamenii știu doar să critice și să acuze!

sursa foto: jakeorr.co.uk

Astăzi vorbim despre un obicei pentru care s-ar putea inventa o categorie specială în cadrul marilor concursuri olimpice.

07 Mai 2015

15:10

Începem acest articol cu un lucru pe care vrem să îl rețineți, fiecare, foarte bine: nu există om perfect, dar există oameni care se pot perfecționa.

A critica și a acuza e sport național în România. Parcă acest obicei e mai bine implementat pe meleagurile noastre, decât în afară.

Să nu îndrăzniți să ziceți că „eu nu… !”, că nu vă credem. Toți, cel puțin o dată în viață, facem exact aceleași greșeli pe care le-au făcut chiar aceia de care noi, mai ieri, am râs, ori pe care i-am pus la zid fără să stăm pe gânduri.

În primul rând, e un obicei moștenit. De unde? De la mama, de la tata, bunica, bunicul, străbunici, unchi, mătuși. Cu toții, într-o mai mică sau mare măsură, facem această greșeală: de a critica și acuza.

Putem fi experți, oameni cu funcții înalte, să ne considerăm drepți, cu etică și respect, muncitori, croitorese sau să ne îngrijim doar de famiile noastre. Fiecare, fără excepție, practică acest obicei nociv.

Ceea ce e important să înțelegeți e faptul că oricât ați fi de experți și mari, ori nu, în funcții, dacă doriți să faceți un bine, opriți-vă din a sări la beregata celorlalți și a-i arăta cu degetul. Că voi știți mai multe și mai bine, ferice de voi! Însă chiar dacă știți, nu vă dă dreptul să acuzați ori să criticați pe cineva. Așa cum voi vă considerați mai sus ca alții, așa și alții sunt mai sus ca voi, și vă pot pune la respect în orice clipă.

Ce e de făcut? Să gândiți, iar a gândi presupune găsirea unei soluții prin care să ajuți persoana respectivă, sugerându-i în mod constructiv cum să… și ajutând-o, fără a jigni ori a face-o să se simtă neplăcut, să ajungă să învețe, să fie mai bună.

Acei oameni care vor profita de greșelile voastre și vă vor înjosi pentru ele, să știți că sunt oameni slabi, oameni care suferă, cu o stimă și respect de sine scăzut. Dacă prima tendință e să vă supărați pe ei, a doua să fie cea de înțelegere. Ei, ca să își ofere valoare și o reputație mai bună, deși e o reputație falsă, simt nevoia să îl subjuge pe celălalt. Iertați-i și trimiteți-le gânduri bune, au atâta nevoie de ele. Adesea, sunt oameni frustrați, care au un trai anost și nu își dau seama, poate, de viața încărcată de negativ pe care o duc.

Extrem de important e ca părinții, bunicii, familia să înceteze în a mai perpetua acest obicei. Copiii, oricât de mici, preiau repede comportamentul celor mai mari ca și ei, și, asemeni unui cerc vicios, se obișnuiesc să „propovăduiască” acest tip de comportament nociv.

O lume mai bună începe cu noi, cu schimbarea reacțiilor, atitudinilor și obiceiurilor noastre. Fiecare greșim, fiecare ajungem să avem o reacție pe care să o regretăm ulterior, însă e important ca după o astfel de experiență să ne întrebăm „Ce aș putea face, ce ar trebui să fac ca data viitoare să fiu mai bun, să mă comport mai frumos, să vorbesc mai pe înțeles, să îl fac pe celălalt să vadă unde a greșit, fără a-l acuza și critica”.

Criticile și acuzele ne inhibă, ne fac să ne îndepărtăm de oameni. Dar avem o soluție: schimbarea.

Țineți minte: felul în care te comporți, îi vezi și le vorbești celorlalți, e, de fapt, felul în care te comporți, te vezi și îți vorbești ție. Așa că mai gândește-te o dată înainte să treci la acțiune!

Ioana Mădălina Ștefănică