Îmbrățișarea, manifestarea cea mai puternică a iubirii, cea care învinge inhibițiile!

sursa foto: elrhey.com

Îmbrățișare ne schimbă starea fizică și emoțională (afectivă) și ne face să fim mai receptivi la iubire.

06 Aprilie 2015

21:38

Îmbrățișarea ne vindecă corpul și ne încălzește inima. Dacă-ți întinzi brațele pentru o îmbrățișare, atunci îți deschizi și inima către celălalt om. Zilnic, avem nevoie de 11 îmbrățișări pentru a crea echilibrul sufletesc.

Adevăratul miracol al atingerii este energia vieții.

Medicii și psihologii laudă valoarea neprețuită și importantă a atingerii. Studiile arată că acei copii, noi născuți, care nu sunt luați în brațe, nu cresc în același ritm cu cei care sunt îmbrățișați des. Pe lângă faptul ca au un ritm mai lent al creșterii, au și o imunitate scăzută, deci se pot îmbolnăvi mai ușor. Nu este exclus nici faptul că pot suferi daune emoționale, lipsa de afecțiune ii poate determina să fie agresivi.

Există un trib „primitiv” indian, Yequana, în jungla braziliană, unde copii, până la 2 ani jumate, sunt ținuți în brațe aproape tot timpul. În cazul acestor copii, când ajung la maturitate, nu există nici o urmă de agresivitate sau brutalitate. Ei ascultă de cei mari, se joacă fără ceartă sau bătaie.

În lumea modernă se observă că noii născuți sunt luați de lângă mama lor și sunt ținuți în camere separate. Ei nu aud decât plânsetele celorlalți copii, departe de căldura mamei de care au avut parte anterior nașterii lor. Pare incredibil, dar copilul mic simte dragostea în pântecul mamei și comunică, deci simte și gândește. Recunoaște glasul tatălui, al fraților, reacționând prin diferite mișcări.

Așadar, după o temperatură constantă de 36 grade, după o ritmicitate armonioasă a bătăilor inimii mamei, noul născut ajunge la „aclimatizare”, la 25 grade, dispare sentimentul de siguranță, rămâne singur în frig, în liniște, între mirosuri străine, izolat într-un spațiu steril. Nu poate decât să plângă până adoarme.

Când ajunge copilul la sânul mamei, pe lângă hrana primită, mai recunoaște și bătăile inimii ei, care îl liniștesc și îl adorm. Când este îndepărtat, iar tresaltă și plânge. De aceea, este de preferat să doarmă în apropierea mamei ca să se poată odihni în liniște.

Această înstrăinare, sufletul bebelașului o percepe ca și cum ar fi părăsit, că nu este nevoie de el, că este un rău în plus care produce doar necazuri.

Mai târziu apare și televizorul, video-ul, calculatorul, toate acestea accentuând înstrăinarea dintre copil și părinți. În loc de atingere și iubire, în sufletul copilului apare frica și ura, dar spre binele lui trebuie să ascundă acest lucru, deoarece știe că existenșa lui depinde în întregime de părinți. Nu odată s-a întâmplat ca un copil să ridice mâna asupra părinților, vina, în schimb, le aparține în totalitate adulților.

Ce este, deci, îmbrățișarea și ce o face atât de importantă? Dacă îmbrățișarea ar fi numai o legătură fizică, un mecanism de leagăn, ar satisface nevoile copilului. Dar nu este doar cerință pur fizică! Valoarea adevărată a îmbrățișarii este energia vieții și a dragostei, ce apare între doi oameni. Cert este că fiecare om are nevoie de ea până la sfârșitul vieții!

Alăturați-vă și voi practicanților de Yoga, din Oradea. Pentru mai multe detalii apelați 0742. 921. 389.

Renata Coznici